Ce tratăm
Fistula perianală: simptome, diagnostic și operație
Fistula perianală este o supurație exteriorizată printr-un traiect (tunel) de puroi dintre suprafața pielii (orificiul extern) și canalul anal, la nivelul glandelor anale (orificiul intern). Aceste supurații se cronicizează după o infecție care a avut la debut un abces, dar care nu a fost vindecat corect.
Cum apare fistula perianală
Localizarea la nivelul glandelor anale este cauzată, de cele mai multe ori, de o vindecare îndelungată a unei fisuri anale sau de blocarea acestor glande care au rol secretor în canalul anal. Atunci când ele se blochează, apare infecția locală. Cu siguranță, patologia asociată, cum e diabetul zaharat sau chiar o patologie de tip hemoroidal, complică procesul de vindecare și necesită o atenție mai mare la astfel de pacienți.
Cine este afectat
- Afectează ambele sexe
- Vârsta cuprinsă între 20 și 80 de ani
- Abces perianal operat recent
- Fistule recidivate
Simptomele fistulei perianale
- Scurgeri perianale intermitente
- Prurit (mâncărime) și disconfort la nivelul tegumentelor locale
- Indurații perianale
- La palpare, se vizualizează puroi prin orificiul extern
- În contextul altor patologii: boala Crohn, colita ulceroasă, tuberculoză, cancere abcedate
Diagnosticul fistulei perianale
Consultația la medicul proctolog include anamneza, tușeul rectal și videoanuscopia.
- Anamneza — constă într-o discuție amănunțită pe care medicul o poartă cu dumneavoastră, în vederea stabilirii unui diagnostic cât mai precis. Deși, în secolul al XXI-lea, accentul este pus mai degrabă pe investigațiile paraclinice, o discuție cât mai detaliată cu pacientul rămâne esențială
- Tușeul rectal — este un examen digital, practicat cu un deget lubrifiat și îmbrăcat într-o mănușă. Prin intermediul acestei manevre este posibilă explorarea rectului, în timp ce dumneavoastră sunteți așezat în poziția culcat pe lateral, cu coapsele flexate spre abdomen. Examenul este nedureros și prin intermediul lui pot fi depistate foarte multe afecțiuni ale rectului: hemoroizi, fisuri, polipi, abcese
- Videoanuscopia — permite o explorare amănunțită și precisă a rectului, prin introducerea anuscopului căruia i se atașează o cameră video. Atât medicul, cât și pacientul pot vizualiza în timp real imagini edificatoare cu privire la problema pentru care pacientul s-a prezentat la consultație
- Eco-endoscopia — numită și ecografie endoscopică, îmbină endoscopia cu ecografia, permițând vizualizarea pereților tubului digestiv și a organelor învecinate
- Rectoscopia — investigație endoscopică a mucoasei și a conținutului rectului și sigmoidului (până la 70 cm din intestinul gros). De regulă se face fără anestezie, fiind foarte ușor tolerată, și are ca obiectiv vizualizarea polipilor, a diverticulilor sau a tumorilor, făcând posibilă și preluarea de biopsii
- Colonoscopia — investigație prin care medicul poate explora intestinul gros, compus din rect și colon. Are o rată foarte mare de eficiență diagnostică, de peste 95%, și este un test minim invaziv, care oferă imagini mai clare și mai detaliate decât orice altă investigație
- RMN — metodă de diagnostic neiradiantă și neinvazivă, care utilizează câmpul magnetic și undele de radiofrecvență pentru vizualizarea detaliată a structurilor anatomice
- Fistulografia — examen radiologic care permite vizualizarea unei fistule, adică a traiectului dintre orificiul extern și orificiul intern
Operația de fistulă perianală
Toate metodele trebuie să aibă ca scop eliminarea infecției și prezervarea sfincterelor, în măsura posibilităților.
- Fistulotomie — intervenția chirurgicală vizează secționarea în bloc a țesutului infectat, de la orificiul extern până la orificiul intern; se lasă deschis pentru o vindecare din profunzime către suprafață
- Fistulectomie — procedură ce are ca scop îndepărtarea traiectului fistulos în totalitate, până la orificiul intern, cu afectare minimă a sfincterului anal
- Fistulotomie cu seton — una dintre cele mai folosite metode în cazul fistulelor complexe, cu traiecte multiple sau complicate: se practică fistulotomia până la nivelul sfincterelor, după care se plasează firul de seton
- Fibrin Glue — plombarea cu o substanță care împiedică infectarea repetată și care duce la vindecarea fistulei
- LIFT — ligatura intersfincteriană a traiectului fistulos, chiuretarea traiectului prin orificiul extern și lăsarea liberă a acestuia pentru a se vindeca
- Advanced flap — se aplică un lambou de mucoasă peste orificiul intern prin sutură, iar traiectul fistulei, chiuretat, este lăsat să se vindece de la sine sau este suturat
Întrebări frecvente
Fistula perianală se vindecă fără operație?
Nu. Antibioticele pot reduce temporar scurgerea și inflamația, dar traiectul fistulos rămâne și infecția revine. Tratamentul fistulei perianale este chirurgical.
Care este diferența dintre abcesul perianal și fistula perianală?
Abcesul este faza acută: o colecție de puroi, dureroasă, care se drenează de urgență. Fistula este traiectul cronic care rămâne uneori după vindecarea abcesului, între canalul anal și piele, și se manifestă prin scurgeri intermitente.
Operația de fistulă afectează continența?
Scopul oricărei tehnici este eliminarea infecției cu prezervarea sfincterului. Fistulele simple se tratează de regulă prin fistulotomie, iar pentru cele complexe se folosesc seton, LIFT sau advanced flap, tocmai pentru a proteja sfincterul. Riscul depinde de traiect și se discută la consult.
Poate reapărea fistula după operație?
Da, recidiva este posibilă, mai ales la fistulele complexe sau la pacienții cu boala Crohn ori diabet. Controalele după operație urmăresc vindecarea corectă a traiectului.
Fă-ți o programare!
Apelează cu încredere la unul dintre specialiștii noștri.